AVIZ
referitor la proiectul de Lege
privind aplicarea unor tarife rutiere pe reţeaua
de drumuri naţionale din România
Analizând proiectul de Lege privind aplicarea unor tarife rutiere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, transmis de Secretariatul General al Guvernului cu adresa nr. 212 din 21.06.2023 și înregistrat la Consiliul Legislativ cu nr. D689/21.06.2023,
CONSILIUL LEGISLATIV
În temeiul art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 73/1993, republicată, cu completările ulterioare, şi al art. 33 alin. (3) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Legislativ, cu modificările ulterioare,
Avizează favorabil proiectul de lege, cu următoarele observații și propuneri:
1. Proiectul de lege are ca obiect instituirea cadrului legal privind aplicarea tarifelor rutiere pe rețeaua de drumuri naționale din Romania, stabilite în funcție de perioadă sau de distanța parcursă, în acord cu normele și exigențele europene în domeniu, în virtutea obligațiilor ce revin României, decurgând din calitatea sa de stat membru al Uniunii Europene.
2. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, prima Cameră sesizată fiind Senatul, în conformitate cu dispozițiile art. 75 alin. (1) din Constituția României, republicată.
3. Precizăm că, prin avizul pe care îl emite, Consiliul Legislativ nu se pronunță asupra oportunității soluțiilor legislative preconizate.
4. Din punct de vedere al dreptului european, prezentul demers normativ intră sub incidența reglementărilor europene subsumate Politicii UE în domeniul transporturilor, în segmentul legislativ rezervat: Infrastructură de transport , în sectorul: Tarifarea utilizării infrastructurii.
La nivelul dreptului european derivat, în raport cu obiectul specific de reglementare al proiectului analizat, prezintă relevanță directă dispozițiile art. 1 pct. 2, 3, 5, 12, 14 lit. (a), lit. (b) si lit. (c), 18 si 21 ale Directivei (UE) 2022/362 a Parlamentului European și a Consiliului din 24 februarie 2022 de modificare a Directivelor 1999/62/CE, 1999/37/CE și (UE) 2019/520, în ceea ce privește taxarea vehiculelor pentru utilizarea anumitor infrastructuri, prevederi pe care inițiatorul își propune să le transpună la nivelul legislației naționale de profil, conform art. 288 din Tratatul pentru Funcționarea Uniunii Europene (TFUE).
Este de menționat că, raportat la dispozițiile Directivei 1999/62/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 iunie 1999 de aplicare a taxelor la vehiculele grele de marfă pentru utilizarea anumitor infrastructuri (act relevant în materie), acestea au fost deja transpuse la nivelul dreptului intern[1], fiind preluate ulterior, inclusiv normele europene prin care s-au adus modificări și completări succesive acestei directive, până la nivelul anului 2022.
În aceeași dinamică și evoluție a legislației europene în materia taxării vehiculelor pentru utilizarea anumitor infrastructuri, intervenite în spațiul UE, în cursul anului 2022, prevederile Directivei 1999/62/CE au fost supuse din nou operațiunii de modificare, prin Directiva (UE) 2022/362 a Parlamentului European și a Consiliului din 24 februarie 2022 de modificare a Directivelor 1999/62/CE, 1999/37/CE și (UE) 2019/520, în ceea ce privește taxarea vehiculelor pentru utilizarea anumitor infrastructuri, antrenând, pe cale de consecință, obligația statelor membre de a se conforma acestei noi reglementări în domeniu, obligație ce incumbă inclusiv statului român.
Din această perspectivă, într-adevăr, așa cum se menționează în Expunerea de motive, demersul de față, ce-și propune transpunerea art. 1 pct. 2, 3, 5, 12, 14 lit. (a), lit. (b) si lit. (c), 18 si 21 ale Directivei (UE) 2022/362, este unul justificat, ce se integrează pe aceleași coordonate ale îndeplinirii angajamentelor ce revin României în calitate de stat membru UE, soluțiile legislative avansate reprezentând proiecția obligațiilor asumate de către România prin Planul Național de Redresare și Reziliență al României.
Este de menționat în acest sens că, în contextul Capitolului rezervat Componentei C4 – Transport sustenabil” din Planul Național de Redresare și Reziliență al României, este prevăzută ca măsură de reformă, Reforma 1. Transport sustenabil, decarbonizare și siguranță rutieră/1.1 Decarbonizarea rutieră în conformitate cu principiul „poluatorul plătește”.
Totodată, așa cum se arată și în cadrul Expunerii de motive, Jalonul prevăzut în Planul Național de Redresare și Reziliență al României pentru această măsură de reformă este Jalonul 59 reprezentat de intrarea în vigoare a legii pentru punerea în aplicare a pachetului legislativ referitor la aplicarea unui nou sistem de taxare bazat pe distanța parcursă pentru vehiculele grele de marfă (camioane) și a unor taxe mai mari de proprietate pentru cele mai poluante vehicule de pasageri (autoturisme/autobuze/autocare), pe baza principiului „poluatorul plătește” și a principiului impozitării ecologice.
Din analiza comparativă întreprinsă asupra proiectului, în raport cu prevederile Directivei (UE) 2022/362, vizate a fi preluate la nivelul legislației naționale, precizăm că, în absența Tabelului de concordanță care ar fi trebuit să însoțească proiectul, a rezultat că inițiatorul a reușit să atingă finalitatea propusă, asigurând într-o manieră corectă și riguroasă, transpunerea cu caracter parțial a prevederilor Directivei 1999/62/CE , în speță a dispozițiilor art. 1 pct. 2, 3, 5, 12, 14 lit. (a), lit. (b) si lit. (c), 18 si 21 ale Directivei (UE) 2022/36.
Totodată, legea transpune Directiva Parlamentului European şi a Consiliului Uniunii Europene nr. 62/1999/CE din 17 iunie 1999 cu privire la taxarea vehiculelor de transport marfă pentru utilizarea anumitor infrastructuri, în ceea ce privește tarifarea utilizării infrastructurii de transport rutier, și Directiva 2011/76/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 27 septembrie 2011 de modificare a Directivei 1999/62/CE de aplicare a taxelor la vehiculele grele de marfă pentru utilizarea anumitor infrastructuri .
Față de cele de mai sus, apreciem că elaborarea prezentului proiect de lege se înscrie pe coordonatele corelării legislației naționale cu normele europene privind taxarea vehiculelor pentru utilizarea anumitor infrastructuri, în acord cu exigențele europene incidente.
5. În ceea ce privește titlul, în considerarea principiului că obiectul reglementării trebuie să fie evidențiat în conformitate cu cele menționate în cuprinsul instrumentului de prezentare și motivare, propunem următoarea formulare:
„LEGE pentru instituirea cadrului legal privind aplicarea unor tarife rutiere pe rețeaua de drumuri naționale din România”.
Ca o consecință a însușirii observației reținută supra, pentru consecvența unității redacționale, este necesar a fi reformulată și norma propusă la art. 1 alin. (1).
6. Menționăm că, după titlu, trebuie să figureze formula introductivă care, în cazul legilor, potrivit art. 42 alin. (2) din Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, este următoarea:
„Parlamentul României adoptă prezenta lege.”.
7. Întrucât proiectul este sistematizat pe capitole, începând cu art. 4 – „Capitolul I - Aplicarea rovinietei pe reţeaua de drumuri naţionale din România” – pentru o prezentare în ordine firească a acestor elemente structurale, este necesar ca acesta să debuteze cu primul capitol intitulat „Capitolul I - Dispoziții generale” alcătuit din art. 1-3, urmând ca articolele subsecvente să fie renumerotate în mod corespunzător.
8. La art. 1 alin. (2), privitor la modalitatea de identificare a ipotezelor juridice ce constituie elemente ale enumerării în cuprinsul acestei subdiviziuni structurale, considerăm necesar ca aceasta să se realizeze în concordanță cu rigorile normative, și anume prin eliminarea parantezei ce figurează pe partea stângă a literelor aferente.
Reiterăm această observație pentru toate situațiile similare din proiect.
Totodată, pentru precizia normei, recomandăm înlocuirea sintagmei „tarifele prevăzute de prezenta lege” cu sintagma „tarifele prevăzute la alin. (1)”.
La lit. a), pentru corectitudinea exprimării, propunem următoarea redactare:
„a) naționalitatea utilizatorului;”.
9. Întrucât art. 2 este alcătuit dintr-un singur alineat, pentru conformitate cu exigențele normative, propunem eliminarea marcajului „(1)”, antepus textului.
De asemenea, pentru respectarea uzanței normative, este necesară marcarea elementelor enumerării în ordinea literelor alfabetului românesc. Formulăm această observație, întrucât după lit. s), urmează un text marcat ca fiind lit. t).
Ca urmare a acestei observații, este necesar a fi analizate toate normele de trimitere la literele art. 2.
Totodată, pentru rațiune de limbaj și stil normativ, propunem ca partea introductivă a acestui articol să aibă următorul conținut:
„Art. 2. - În înțelesul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:”.
În plus, pentru o vizualizare mai clară atât a termenilor, cât și a expresiilor regăsite în cuprinsul acestui element structural, este necesar ca definirea acestora să se realizeze în ordine alfabetică.
La actualul alin. (1) lit. a), menționăm că, potrivit prevederilor art. 37 alin. (3) din Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, „Exprimarea prin abrevieri a unor denumiri sau termeni se poate face numai prin explicitare în text, la prima folosire”. Prin urmare, este necesară reformularea textului în privința abrevierilor SETRE și SETRo, așa cum în mod corect s-a procedat în privința explicitării referitoare la CNAIR.
Reiterăm observația de mai sus pentru toate cazurile asemănătoare din cadrul proiectului, cu mențiunea că, în eventualitatea neînsușirii acesteia, claritatea întregii legi va fi afectată.
La lit. h), menționăm că nu sunt respectate prevederile art. 49 alin. (2) din Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora „O enumerare distinctă, marcată cu o literă, nu poate cuprinde, la rândul ei, o altă enumerare și nici alineate noi”. Pe cale de consecință, este necesară reamenajarea textului, în conformitate cu dispozițiile alin. (3) ale aceluiași articol, care dispune că „Dacă ipoteza marcată cu o literă necesită o dezvoltare sau o explicare separată, aceasta se va face printr-un alineat distinct care să urmeze ultimei enumerări”.
Formulăm această observație cu atât mai mult cu cât menținerea textului în actuala structură ar face dificilă identificarea lit. i) corespunzătoare alin. (1), care ar putea fi confundată cu lit. (i) din cadrul enumerării de la lit. h). La fel, lit. ii) corespunzătoare alin. (1) ar putea fi confundată cu lit. (ii) din cadrul enumerării de la lit. h).
Reiterăm prezenta observație pentru toate cazurile asemănătoare din cadrul proiectului.
La lit. i), semnalăm că, pentru instituirea unei reglementări accesibile și clare, ar trebui să se indice în mod expres actul/actele normativ/e tangent/e la care se face referire în mod generic în exprimarea „... astfel cum este prevăzută în actele care reglementează aplicarea TollRo;”.
La lit. j), din perspectiva evidenței legislative, pentru întregirea informației juridice, după titlul Ordonanței Guvernului nr. 8/2022, trebuie inserată mențiunea „aprobată prin Legea nr. 203/2022”. Observația este valabilă ori de câte ori se face trimitere la această ordonanță.
La lit. l), întrucât dispozițiile art. 6 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, nu instituie expressis verbis o definiție a drumurilor de interes național, pentru veridicitatea informației juridice, propunem ca formularea „drumurile de interes naţional definite conform art. 6 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997” să fie redată sub forma „drumurile de interes naţional prevăzute la art. 6 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997”.
La lit. m), pentru o exprimare adecvată stilului normativ, propunem înlocuirea sintagmelor „rețeaua de drumuri de la lit. l)”, respectiv „unei perioade date”, cu sintagmele „rețeaua de drumuri naționale din România prevăzută la lit. l)”, respectiv „unei perioade determinate”.
Formulăm aceeași observație în privința sintagmei „unei perioade date” pentru toate situațiile similare din cuprinsul proiectului.
La lit. p), este necesară reformularea textului, întrucât din redactarea actuală se poate înțelege în mod eronat că serviciul electronic este cel definit la art. 2 alin. (1) lit. a) din Ordonanța Guvernului nr. 8/2022, nu serviciul de tarifare rutieră.
Observația este valabilă, în mod corespunzător, pentru actualul art. 27 lit. b) (ii), în sensul că, la art. 2 alin. (1) lit. hh) la care se face trimitere, sunt prevăzute costurile infrastructurii, nu costurile estimate ale infrastructurii.
La lit. q), este necesară corectarea erorii de tastare, prin eliminarea conjuncției „de”, din cadrul sintagmei „costurilor de infrastructurii”.
La lit. r), pentru mai multă claritate, recomandăm ca, în locul trimiterii la principiul „poluatorul plătește”, să se facă referire la clasa de emisii poluante (EURO).
La lit. w), întrucât formularea „conform Legii nr. 100/2016” prezintă un grad ridicat de generalitate, în situația în care referirea la acest act normativ nu vizează integralitatea sa, propunem indicarea dispozițiilor legale avute în vedere în contextul dat. A se revedea în acest sens și art. 18 alin. (3), cu privire la formularea „cu respectarea dispozițiilor din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001”.
Totodată, pentru suplinirea informației juridice, mențiunea „cu modificările ulterioare”, referitoare la Legea nr. 100/2016, trebuie înlocuită cu sintagma „cu modificările și completările ulterioare”.
La lit. x), pentru corectitudine din punct de vedere al numărului actului normativ referit, precum și al intervențiilor legislative survenite ulterior adoptării, în loc de „Legii nr. 445/2001” și „cu modificările și completările ulterioare” trebuie să se scrie „Legii nr. 455/2001”, respectiv, „republicată, cu modificările și completările ulterioare”. Aceste observații sunt valabile pentru toate cazurile de același gen.
La lit. z), în considerarea faptului că prezentarea unor explicații între paranteze nu este agreată de normele de tehnică legislativă, propunem eliminarea acestora, observație valabilă pentru toate cazurile similare.
10. La art. 3 alin. (4), pentru un spor de rigoare normativă, este necesară înlocuirea sintagmei „nivelul în lei” cu expresia „cuantumul tarifelor stabilite în lei”.
11. La art. 4 alin. (1) partea introductivă, privitor la trimiterea „la art. 2 alin. (1) lit. l)”, întrucât articolul invocat nu este constituit din mai multe alineate, aceasta trebuie să se realizeze sub forma „la art. 2 lit. l)”. A se revedea în acest sens și art. 12 alin. (5).
12. La art. 6 alin. (1), întrucât Legea nr. 455/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, a mai fost menționată anterior, pentru suplețea normei, propunem eliminarea titlului acesteia, observație pe care o reiterăm pentru toate cazurile asemănătoare.
13. La art. 8 alin. (1), pentru rigoarea exprimării, recomandăm înlocuirea sintagmei „rovinieta se stabilește” cu expresia „cuantumul rovinietei se stabilește”.
La alin. (2), pentru îmbunătățirea redacțională a dispoziției, propunem inserarea substantivului „dispozițiile” în cuprinsul sintagmei „în conformitate cu art. 3 alin. (4)”, observație pe care o formulăm pentru toate celelalte cazuri similare.
14. La art. 9 alin. (5), din considerente de ordin gramatical, se impune corectarea textului, prin înlocuirea expresiei „Utilizatorii vehiculele” cu „Utilizatorii vehiculelor”. A se vedea în mod corespunzător și art. 12 alin. (8) și (9), unde în loc de „se stabilește prin norme metodologice” trebuie scris „se stabilește prin normele metodologice”, precum și art. 13 alin. (5) , dar și altele asemenea.
La alin. (7), este necesară revederea sintagmei „se decontează bianual CNAIR de către Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii”, care face ca textul să fie neclar.
Reiterăm această observație pentru art. 13 alin. (7).
La alin. (8), pentru o informare juridică corectă și completă, în situația trimiterii la Legea nr. 448/2006, este necesar ca după termenul „republicată” să fie inserată și sintagma „cu modificările și completările ulterioare”.
15. La art. 14 alin. (4), pentru un plus de precizie, propunem să se facă trimitere doar la acele alineate ale art. 14 din Ordonanța Guvernului nr. 8/2022 care instituie obligații în sarcina entităților din România care percep tarife rutiere.
16. La art. 15 alin. (3) și (4), pentru claritatea și predictibilitatea normei, semnalăm că acestea trebuie formulată astfel încât să prevadă obligativitatea îndeplinirii respectivelor cerințe.
La alin. (4), sugerăm revederea textului, întrucât prevederile alin. (3) al art. 5 nu are ca destinatari categoria furnizorilor la care se referă norma propusă.
17. La art. 16 alin. (2), pentru un spor de precizie, propunem ca referirea la „Regulamentul (UE) 2016/679” să se realizeze astfel: „Regulamentul (UE) 2016/679 al Paramentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE”.
18. La art. 17 alin. (2) lit. a), pentru îmbunătățirea redactării, propunem ca textul să fie reformulat în sensul declarării în mod corect a datelor de către utilizatorii respectivi.
Formulăm aceeași propunere pentru toate situațiile similare.
Totodată, semnalăm că textele lit. f) și g) sunt neclare, motiv pentru care este necesară reformularea acestora, în funcție de intenția de reglementare.
La alin. (3) lit. c), se impune ca exprimarea „în termen de 72 de ore de data declarată” să fie scrisă „în termen de 72 de ore de la data declarată”.
Totodată, din considerente de ordin gramatical, este necesară plasarea unui punct după expresia „conform lit. b)”.
La alin. (4) lit. b), pentru corectitudinea redactării, forma verbală „să utilizere” trebuie să fie scrisă sub forma „să utilizeze”.
19. La art. 18 alin. (3), pentru întregirea informației juridice, este necesar ca mențiunea „cu modificările ulterioare” să fie înlocuită cu formularea „cu modificările și completările ulterioare”.
La alin. (7) lit. a), pentru înțelegerea textului, este necesară reformularea acestuia în funcție de intenția de reglementare.
La alin. (8), întrucât alin. (6) și (7) nu prevăd ca atare un proces-verbal de constatare a contravenției, propunem revederea normei de trimitere.
20. La art. 19, semnalăm că numărul mare de alineate este contrar normelor de tehnică legislativă care prevăd că, pentru claritatea, concizia și caracterul unitar al textului unui articol, se recomandă ca acesta să nu fie format dintr-un număr prea mare de alineate; prin urmare propunem rearanjarea textului în mai multe articole, respectându-se legătura tematică dintre norme.
La alin. (2), semnalăm că în partea introductivă lipsește predicatul, fiind necesară completarea textului.
La alin. (5) lit. a), contextul impune înlocuirea expresiei „în situația se poate stabili” cu expresia „în situația în care se poate stabili”.
La alin. (7), semnalăm că textul este neclar, fiind necesară reformularea corespunzătoare a sa.
La alin. (12), pentru redarea corectă a denumirii actului juridic european invocat, trimiterea la acesta se va face astfel :
„Directiva (UE) 2019/520 a Parlamentului European și a Consiliului din 19 martie 2019 privind interoperabilitatea sistemelor de taxare rutieră electronică și facilitarea schimbului transfrontalier de informații cu privire la neplata taxelor rutiere în cadrul Uniunii”.
La alin. (14), este necesară eliminarea cuvântului „maxim”, care este superfluu.
21. La art. 19 alin. (14), pentru evitarea unei exprimări tautologice, precum și pentru corectitudinea exprimării, propunem ca sintagma „în termen de maxim de 72 ore” să fie înlocuită cu sintagma „în termen de 72 de ore”.
22. La art. 20, din considerente ce țin de redactare, sintagma „art. 19 alin. (12) și alin. (19)” se va reda astfel: „alin. (12) și (19)”; observația este valabilă, în mod corespunzător, pentru toate situațiile similare.
23. Aducem în atenție faptul că trebuie renumerotate capitolele având în vedere că în actuala redactare exista doua capitole numerotate cu „IV”.
24. Pentru o exprimare specifică stilului normativ, având în vedere ordinea în care sunt prevăzute normele precum și observația formulată mai sus, recomandăm reformularea titlului capitolului astfel:
„CAPITOLUL V
Dispoziții tranzitorii și finale”.
25. În acord cu normele de tehnică legislativă, propunem ca art. 23 să fie plasat după art. 19, în cadrul Capitolului III - Sancțiuni.
La alin. (1), întrucât nu întregul art. 18 prevede contravenții, iar art. 19 are alte ipoteze juridice decât stabilirea unor contravenții, propunem reformularea corespunzătoare a textului.
La alin. (2), pentru precizia normei de trimitere, este necesar să se menționeze dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 de la care se face derogare.
Totodată, pentru rigoarea exprimării, propunem ca sintagma „la judecătoria pe raza teritorială a căreia contravenientul domiciliază sau îşi are sediul” să fie redată astfel: „la judecătoria pe a cărei rază teritorială contravenientul domiciliază sau își are sediul”.
La alin. (3), pentru claritatea exprimării, propunem înlocuirea sintagmei „… și a investițiilor în transportul sustenabil” cu sintagma „…, investiții în transportul sustenabil”.
La alin. (4) partea introductivă, este necesară completarea textului prin adăugarea în finalul acestuia a prepoziției „la”.
26. La art. 24, pentru rigoarea exprimării, alin. (1) va fi redat astfel:
„Art. 24. - (1) Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naţionale din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 82 din 1 februarie 2002, aprobată cu modificări și completări prin Legea 424/2002, cu modificările și completările ulterioare, se abrogă la data de 1 ianuarie 2026”.
La alin. (2), pentru o informare corectă și completă, este necesară inserarea sintagmei „aprobată cu modificări și completări prin Legea 424/2002” înaintea sintagmei „cu modificările și completările ulterioare”.
Reiterăm observația de mai sus pentru art. 29 alin. (3).
27. La art. 25 alin. (1) lit. a), este necesară reformularea textului, întrucât normele metodologice respective se elaborează de către ministerul respectiv, nu de către ministru, care emite ordinul privind aprobarea normelor metodologice.
28. La art. 28 alin. (1), din considerate de redactare, textul va debuta prin sintagma „Pana la data de 25 martie 2025”.
29. La art. 29 alin. (2), pentru precizia normei de trimitere, propunem ca sintagma „de la prevederile alin. (2)” să fie redată astfel : „de la prevederile alin. (1)”.
Totodată, pentru claritatea, precizia și previzibilitatea normei, semnalăm că este absolut necesar să se prevadă situația/situațiile în care operează excepția.
La alin. (3), pentru o exprimare proprie stilului normativ, textul trebuie să debuteze astfel:
„(3) La data intrării în vigoare a prezentei legi, …”.
30. La mențiunea privind transpunerea normelor Uniunii Europene, din rațiuni de tehnică și actualitate legislativă, propunem următoarele formulări:
„Prezenta lege transpune:
a) prevederile art. 1 pct.2, 3, 5, 12, 14 lit. (a) - (c), 18 și 21 din Directiva (UE) 2022/362 a Parlamentului European și a Consiliului din 24 februarie 2022 de modificare a Directivelor 1999/62/CE, 1999/37/CE și (UE) 2019/520, în ceea ce privește taxarea vehiculelor pentru utilizarea anumitor infrastructuri, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 69 din 4 martie 2022;
b) Directiva 1999/62/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 17 iunie 1999, de aplicare a taxelor la vehiculele grele de marfă pentru utilizarea anumitor infrastructuri, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 187 din 20 iulie 1999, numai în ceea ce privește tarifarea utilizării infrastructurii de transport rutier şi Directiva 2011/76/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 27 septembrie 2011 de modificare a Directivei 1999/62/CE de aplicare a taxelor la vehiculele grele de marfă pentru utilizarea anumitor infrastructuri, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 269 din 14 octombrie 2011.”.
Totodată, pentru rigoare, sugerăm completarea textului referitor la Directiva (UE) 2022/362, în sensul specificării autorităților emitente, precum și a datei adoptării acesteia, uzitându-se sintagma „.. a Parlamentului European și a Consiliului din 24 februarie 2022 de modificare …”.
PREŞEDINTE
Florin IORDACHE
Bucureşti
Nr. 637/22.06.2023